Ce este grăsimea viscerală sau grăsimea abdominală?
Grăsimea viscerală, alias grăsimea viscerală, este grăsimea activă care leagă organele din spațiul abdominal din corp. Grăsimea viscerală este denumită în mod obișnuit grăsimea abdominală. Grăsimea viscerală este denumită grăsime activă, deoarece poate crește în mod activ riscul apariției diferitelor boli. Pentru că se află în cavitatea abdominală, grăsimea viscerală ne va fi greu să simțim. Daca iti poti ciupi burtica care se simte grasa, nu este neaparat grasime viscerala. Grăsimea pe care o putem atinge și simți în stomac se numește grăsime subcutanată.Pericolele grăsimii viscerale pentru sănătate
Din moment ce la școală, s-ar putea să cunoaștem funcția grăsimilor de a stoca rezervele de energie în exces. Dar, de fapt, grăsimea poate produce și hormoni și substanțe inflamatorii, în special grăsimea viscerală. Grăsimea viscerală este foarte activă și produce markeri ai inflamației în organism, cum ar fi IL-6, IL-1β, PAI-1 și TNF-α. Hormonii produși de grăsime pot declanșa inflamația și pot crește riscul apariției diferitelor boli cronice, inclusiv boli de inimă. O altă teorie a hazardului visceral este teoria portalului. Conform acestei teorii, grăsimea viscerală eliberează markeri de inflamație și acizi grași liberi în organism, care apoi circulă prin vena portă către ficat. Vena portă în sine este responsabilă pentru transportul sângelui din intestine, pancreas și splină către ficat. Purtarea markerilor de inflamație și a acizilor grași liberi ca „pasageri întunecate” face ca grăsimea să se acumuleze în ficat. De asemenea, riscă să declanșeze rezistența hepatică la insulină și crește riscul de diabet de tip 2.Complicații adverse ale grăsimii viscerale
Grăsimea viscerală poate declanșa rapid probleme de sănătate. Această grăsime poate provoca rezistență la insulină, chiar dacă pacientul nu a avut niciodată diabet sau prediabet. Studiile sugerează că rezistența la insulină este cauzată de proteina care leagă retinolul eliberată de grăsimea viscerală. Pe lângă rezistența la insulină, grăsimea viscerală poate crește rapid și tensiunea arterială. Lăsarea excesului de grăsime viscerală în organism poate crește riscul apariției diferitelor alte boli foarte grave, de exemplu:1. Infarct și boli de inimă
Un studiu amplu asupra femeilor europene cu vârste cuprinse între 45 și 79 de ani a concluzionat că cele cu talie mare (și cele cu talia cea mai mare în raport cu dimensiunea șoldului) au mai mult decât dublu riscul de a dezvolta boli de inimă. Riscul aproape s-a dublat chiar și după ajustarea pentru câțiva alți factori de risc, inclusiv tensiunea arterială, colesterolul, fumatul și IMC. La femeile sănătoase, nefumătoare, fiecare 2 inci de mărime suplimentară a taliei crește riscul de boli cardiovasculare cu 10%.2. Astm
Într-un studiu amplu efectuat de profesori din California, femeile cu un nivel ridicat de grăsime viscerală (circumferința taliei mai mare de 35 inci) au avut cu 37% mai multe șanse de a dezvolta astm bronșic decât femeile cu talie mai mică, în ciuda greutății normale. Cercetătorii cred că grăsimea de pe burtă poate crește riscul de astm, deoarece are efecte inflamatorii în întregul corp, inclusiv în căile respiratorii.3. Cancerul mamar
O analiză combinată a mai multor studii a constatat că femeile aflate în premenopauză cu obezitate abdominală (dimensiunea taliei disproporționată cu înălțimea lor) prezentau un risc mai mare de a dezvolta cancer de sân. O talie mare a fost, de asemenea, asociată cu riscul de cancer de sân în rândul femeilor aflate în postmenopauză, dar efectul nu a fost semnificativ odată ce IMC a fost luat în considerare.4. Cancer colorectal
Persoanele cu cea mai mare grăsime viscerală au un risc de trei ori de a dezvolta adenoame colorectale (polipi precancerosi) în comparație cu cele cu cea mai puțină grăsime viscerală, conform unui studiu coreean din American Journal of Gastroenterology (ianuarie 2010). Cercetătorii au confirmat, de asemenea, că polipii adenomatoși din intestin sunt asociați cu rezistența la insulină, care poate fi un mecanism care crește riscul de cancer.5. Dementa
Cercetătorii de la Kaiser Permanente au descoperit că persoanele de 40 de ani cu cele mai mari niveluri de grăsime pe abdomen, în comparație cu cele cu cea mai puțină grăsime pe abdomen la acea vârstă, aveau șanse de aproape trei ori mai mari de a dezvolta demență (inclusiv boala Alzheimer).Cum se face diagnosticul de grăsime viscerală?
Cea mai precisă modalitate de a diagnostica grăsimea viscerală este utilizarea unei scanări CT sau RMN. Dar, din păcate, această procedură costă o mulțime de bani și durează mult. De obicei, această scară de grăsime viscerală este în intervalul 1-59. Scala de grăsime viscerală sănătoasă este sub 13. Dacă diagnosticul de grăsime viscerală este între 13-59, pacientul va trebui să sufere modificări ale stilului de viață.Sfaturi pentru a reduce grăsimea viscerală
Din fericire, putem reduce grăsimea viscerală trăind un stil de viață sănătos. Prin pierderea și controlul în greutate, grăsimea viscerală va fi, de asemenea, redusă. Câteva modalități ușoare de a reduce grăsimea viscerală, și anume:1. Încercați o dietă săracă în carbohidrați
O dietă cu conținut scăzut de carbohidrați este o dietă eficientă pentru controlul grăsimii viscerale. De fapt, unele studii au descoperit că o dietă cu conținut scăzut de carbohidrați este mai eficientă decât o dietă cu conținut scăzut de grăsimi în reducerea nivelurilor acestor grăsimi active.
Legendă Dieta keto, o altă dietă cu conținut scăzut de carbohidrați, are și potențialul de a controla grăsimea viscerală. 2. Creșteți exercițiile aerobice
Exercițiile aerobice sau cardio sunt o modalitate distractivă de a reduce grăsimea viscerală, ajutându-vă în același timp să ardeți calorii. Puteți combina exercițiile aerobice cu o dietă sănătoasă.Unele tipuri de exerciții aerobice care sunt ușor de făcut sunt alergarea și mersul pe jos.
3. Consumă mai multe proteine
Proteina este un nutrient esențial pentru controlul greutății. Acest macronutrient poate suprima foamea prin creșterea hormonilor asociați cu senzația de sațietate. De asemenea, proteinele pot crește metabolismul organismului, așa că se speră ca și greutatea corporală, precum și grăsimea viscerală din organism să scadă. Studiile arată că persoanele care mănâncă multe proteine tind să stocheze mai puține grăsimi viscerale.4. Limitați consumul de alcool și zahăr
Impactul zahărului în exces nu este atât de dulce pe cât are gustul. Diverse studii au descoperit că persoanele care consumă zahăr în exces tind să aibă grăsimi viscerale mai mari. La fel și alcoolul. Deși sunt încă necesare studii suplimentare, unele studii sugerează că consumul excesiv de alcool poate face o persoană să stocheze mai multă grăsime viscerală.5. Evita grasimile trans
Grăsimile trans sunt un tip periculos de grăsime sintetică. Aceste grăsimi se găsesc adesea în alimentele procesate, cum ar fi chipsurile de cartofi și produsele de patiserie. Deși sunt delicioase, diverse studii arată că grăsimile trans pot crește grăsimea viscerală.6. Dormi suficient
Odihna suficientă este foarte importantă pentru sănătate. Unele cercetări spun că lipsa somnului poate crește nivelul de grăsime viscerală. Pe de altă parte, dacă dormim suficient, această grăsime va scădea și ea.Obțineți suficient necesarul zilnic de somn, care este de 7-9 ore pe zi. [[Articol similar]]
