Sănătate

Formarea unei persoane mai bune prin auto-introspecție

Timp de umplere pentru tine, alias timp pentru mine nu numai că se poate viziona seriale dramatice sau dormi toată ziua. De asemenea, ar trebui să folosiți acest timp liber pentru auto-introspecție. Auto-introspecția este actul de a te uita la propriile gânduri și sentimente. Când faci introspecție, vei privi mult înapoi la lucrurile pe care le-ai făcut, atât pozitive, cât și negative. Nu, scopul introspecției nu este de a aduce în discuție trecutul și de a se scufunda în el. În schimb, se face cu scopul de a ne evalua comportamentul, astfel încât să putem face pace cu noi înșine, precum și să ne îmbunătățim relațiile cu ceilalți.

Beneficiile de a face auto-introspecție

Auto-introspecția este principala modalitate de a ne evalua propriile puncte forte și slăbiciuni care vor fi văzute de ceilalți. Prin urmare, trebuie să o faci în mod conștient și onest pentru a beneficia de auto-introspecție, cum ar fi:
  • Reduce anxietatea pentru ca vei putea gandi mai eficient
  • Ridicați nivelul de încredere în sine pentru că vă puteți afla propriile puncte slabe și puncte forte
  • Te face mai capabil să empatizezi cu ceilalți
  • Generarea de idei noi, inclusiv în dezvoltarea talentului care se află în tine
  • Te face mai fericit conform propriilor tale standarde.

O formă de auto-introspecție

Introspecția de sine ar trebui să dea naștere unei persoane mai bune decât înainte. Din păcate, există și oameni care chiar cad în gaura greșită când termină de evaluat. Psihologii împart auto-introspecția în două tipuri și anume:

1. Reflecția de sine

Reflecția este o formă de auto-introspecție pozitivă. Făcând autoreflecție, persoana va aprecia fiecare gând și acțiune care a fost făcută. Nu numai că, reflecția va permite cuiva să accepte și să învețe din greșelile sale. În final, autoreflecția va da naștere unui om mai bun și mai conștient de propriile abilități și inadecvate.

2. Auto-rumegare

Ruminația este o formă de auto-introspecție negativă și opusul auto-reflecției. Când face rumegări, o persoană tinde să exagereze eșecurile pe care le-a experimentat, astfel încât să se îndoiască de sine și să se judece mai jos decât ceilalți. Această ruminare este cea care trebuie evitată în auto-introspecție. Dacă te simți prins în auto-rumegare, există câteva sfaturi pe care le poți face pentru a reduce impactul negativ al acesteia, și anume:
  • Ocupă-te cu activități care dau naștere la gânduri pozitive, cum ar fi exercițiile fizice, socializarea cu oameni pozitivi sau învățarea să meditezi.
  • Concentrați-vă pe rezolvarea problemelor în loc să vă învinovățiți. De exemplu, atunci când faci o greșeală la serviciu, încearcă să o discuti cu prietenii sau cu șeful tău pentru a găsi o soluție, astfel încât același lucru să nu se mai repete în viitor.

Sfaturi pentru a face o auto-introspecție corectă

Cu siguranță nu vrei să te concentrezi mai degrabă pe reflecție decât pe rumegație atunci când faci introspecție, nu-i așa? Ei bine, pentru asta, există sfaturi de la psihologi despre cum să faci corect introspecția, și anume:
  • Fă pace cu tine însuți

Nu te bate prea mult pentru greșelile pe care le-ai făcut în trecut. Dacă nu ești 100% sincer cu tine însuți cu privire la ceea ce se întâmplă sau la felul în care te-ai comportat în trecut, procesul de a te ajuta va deveni dificil. Uneori, obiceiurile proaste sunt greu de scăpat. Nu trebuie să faci modificări într-o clipă. Dacă există rezoluții și obiectivele nu sunt atinse, nu trebuie să vă învinovățiți. Iartă-te chiar dacă greșești uneori.
  • Distinge între trăsături și comportamente

Dacă simți că ai o natură generoasă și apoi nu dai o mână de ajutor altor oameni din când în când, asta nu îți va schimba natura. A-ți da prioritate nu este greșit atâta timp cât nu faci nimic negativ.
  • Apreciază procesul

De exemplu, atunci când nu ai fumat de 10 ani, apoi revino la fumat astăzi, nu te considera un eșec pentru că ai reușit să te reții timp de 10 ani și poți să o faci din nou în viitor.
  • Nu supraestima propriile greșeli

Este natura umană să greșească din când în când, așa că nu exagera. Pentru că, până la urmă, toți suntem oameni. Și este foarte uman dacă facem greșeli.
  • Creați un nou model de obiceiuri

Ca oameni, bineînțeles că deseori avem o mulțime de obiceiuri. Unele dintre aceste obiceiuri sunt benefice, dar unele pot fi dăunătoare pentru tine și pentru alții. În desfășurarea procesului de introspecție și auto-reflecție, trebuie să identificați și să clasificați obiceiurile care sunt adesea făcute. Învățând aceste obiceiuri. Puteți elimina obiceiurile inutile, adăugând în același timp obiceiuri sănătoase și pozitive.

Exemple de întrebări pentru auto-reflecție

De fapt, modul de reflecție sau auto-introspecție al fiecărui individ poate fi diferit. Este posibil să începeți prin a răspunde la anumite întrebări. Câteva exemple de întrebări în timpul auto-reflecției, și anume:
  • Care este modul meu preferat de a-mi petrece ziua?
  • Dacă aș putea să mă întorc în timp, ce mi-aș spune în acel moment?
  • Ce ar putea transmite părțile corpului meu, dacă ar putea vorbi?
  • Ce iubesc cel mai mult la viață?
  • Ce pot învăța din greșelile trecute?
  • Care este lucrul care mă energizează cel mai mult?
[[articole conexe]] Când faci auto-introspecție, încearcă să-ți aliniezi visele cu eforturile pe care le faci sau pe care le faci realist. Nu-ți agăța visele la fel de sus ca cerul dacă într-adevăr nu poți depune efort maxim pentru ca nici așteptările tale să nu fie prea mari. Introspecția și autoreflecția devin o parte importantă în înțelegerea și studierea fenomenelor vieții. Unii oameni le poate fi greu de făcut la început. Cu toate acestea, cu puțină practică, autoreflecția poate fi arma ta pentru a continua să te dezvolți într-o persoană mai bună. Nu lăsați îndoiala să vă împiedice să vă îndepliniți visul. Când ați încercat tot posibilul, dar nu ați obținut rezultatele dorite, încercați să vă introspectați amintindu-vă punctele de mai sus.
$config[zx-auto] not found$config[zx-overlay] not found